În lumea programării, procrastinarea poate fi un dușman de temut. Este ușor să amâni sarcinile tehnice dificile și să te pierzi într-un vârtej de activități non-productive, dar acest lucru are efecte nocive și te împiedică să îți atingi obiectivul vizat: dezvoltarea unei cariere în domeniul IT.
Procrastinarea se referă la obiceiul de a amâna sau întârzia începerea sau finalizarea unei sarcini planificate, în special atunci când este vorba de task-uri importante sau dificile. Acest fenomen poate apărea frecvent atât în activitățile din viața personală, cât și în cele profesionale. Dacă din punct de vedere personal efectele resimțite pot fi ajustate, din punct de vedere profesional ele pot fi radicale. Din cauza acestui fenomen, începerea mentoratului WellCode poate rămâne fără finalitatea așteptată: a invata programare și a obține un job într-unul dintre cele mai bine plătite domenii de pe piața muncii.
Conștient de aceste mici strategii de auto-sabotare, dar cu efecte radicale, fondatorul programului a decis integrarea în mentorat a unui modul de dezvoltare personală. În cadrul acestui program coordonat de coachi cu experiență vastă în domeniu, vei beneficia de susținere și ghidare permanentă. Astfel, vei reuși să depășești momentele dificile și să reușești să te menții concentrat pe atingerea obiectivului final: obținerea primului tău job ca IT-ist în cel mai scurt timp posibil.
Cum apare procrastinarea în dezvoltarea software?
În lumea programării, procrastinarea poate îmbrăca diverse forme, precum:
- amânarea sarcinilor de codare (procrastinarea proiectului) – programatorii pot întârzia rezolvarea unei probleme sau scrierea unei linii de cod în speranța că va fi mai ușor mai târziu sau că vor avea mai multă inspirație;
- întârzierile în rezolvarea bug-urilor – uneori, IT-iștii sau viitorii programatori pot evita să abordeze bug-uri dificile, ceea ce poate duce la întârzieri în rezolvarea unor probleme importante pentru finalizarea unui proiect;
- evitarea învățării noilor tehnologii – într-o industrie în continuă schimbare, evitarea învățării tehnologiilor noi poate fi o formă de procrastinare care te împiedică să avansezi în carieră.
De ce apare fenomenul de procrastinare și în dezvoltarea software?
Programatorii pot ajunge să dezvolte un astfel de comportament disfuncțional pentru succesul lor profesional din diverse motive, precum:
- perfecționism excesiv – uneori, dorința de a face totul perfect poate împiedica începerea sau finalizarea unei sarcini;
- frica de eșec – proiectele software pot fi complexe, iar frica de a nu reuși poate duce la amânarea începerii lor;
- lipsa de motivație – lipsa de interes sau de motivare poate duce la amânarea sarcinilor.
Cum poți combate procrastinarea în programare?
Fenomenul acesta nociv poate fi combătut cu ajutorul unor tehnici și strategii care să te ajute să îți crești stima de sine, să capeți încredere în forțele proprii și să te eliberezi de frica de eșec. Iată câteva sugestii la îndemână:
1. Stabilește obiective clare – pentru a evita amânarea, stabilește obiective clare și mici pentru fiecare sarcină de dezvoltare.
2. Folosește tehnici de gestionare a timpului – învață tehnici eficiente de gestionare a timpului, precum tehnica Pomodoro, pentru a te menține concentrat și productiv.
3. Acceptă imperfecțiunea – nu căuta perfecțiunea în fiecare linie de cod. Acceptă că lucrurile pot fi perfectibile și îmbunătățite ulterior.
4. Caută suport și responsabilitate – lucrează cu colegi sau prieteni programatori pentru a vă sprijini reciproc și pentru a vă menține responsabili în fața sarcinilor.
Procrastinarea poate fi un obstacol major în calea dezvoltatorilor de software, motiv pentru care Petru Trîmbițaș a ales să ofere utilizatorilor platformei WellCode susținere și ghidare psihologică în cadrul unui modul de dezvoltare personală.
Acest modul se derulează concomitent cu dezvoltarea profesională și are rolul de a te ajuta să îți identifici și conștientizezi toate gândurile și emoțiile negative care îți limitează evoluția profesională. În cadrul acestui modul, coachii te vor ajuta să depășești probleme precum:
• teama de eșec;
• nevoia de validare;
• demotivare;
• capacitate de concentrare slabă;
• dezorganizare;
• anxietate;
• teama de autoritate (teama de a pune întrebări sau de a contrazice mentorul și de a-ți susține opinia);
• lipsa abilităților sociale (interrelaționare);
• lipsa abilității de comunicare;
• dieta dezechilibrată;
• sedentarism;
• stimă de sine scazută;
• probleme de auto-control etc.
Un prim pas către rezolvarea problemelor apărute ca efect al fenomenului de procrastinare îl reprezintă recunoașterea acestei probleme. Apoi, aplicarea strategiilor adecvate poate contribui semnificativ la creșterea productivității și la îmbunătățirea rezultatelor tale profesionale.
Comentarii recente